Unde dai şi unde crapă

     Mult apreciata lege anti-fumători are efecte din ce în ce mai bizare. Undeva prin judeţul Hunedoara, unii patroni de localuri publice declară: „Deşi la început am fost sceptici în ceea ce priveşte legea dată împotriva fumătorilor crezând, aşa cum era şi firesc, că vânzările noastre vor avea de suferit, dacă stăm să ne gândim mai bine, per total ieşim în câştig. De când nu se mai fumează în localurile noastre, am făcut economii imense nemaifiind obligaţi să zugrăvim atât de des; acum vom cheltui mult mai puţin cu întreţinerea, vom zugrăvi localurile o dată la cincisprezece ani sau mai rar! Pe de altă parte a scăzut semnificativ volumul de gunoi dus la gheenă şi apa consumată pe spălatul obsesiv al scrumierelor.”

„Oamenii de ştiinţă” din puşcării

   Minunile nu întârzie să ne… minuneze. Grija deosebită pe care guvernanții o acordă pușcăriașilor face parte integrantă din această categorie prin ceea ce gândesc şi fac acolo, în forul cel mai înalt al ţării. Asta, bineînţeles, atunci când nu se odihnesc trăgând câte un puișor de somn în timpul dezbaterilor cărora funcţia cu care au fost investiţi de alegătorii lor îi obligă (cel puţin moral) să le acorde o atenție deosebită, sau atunci când îşi clătesc ochii – atât de obosiți – privind pe furiș (ca nişte elevi care copiază la lucrarea de control) – pe ecranele laptop-urilor performante cu care au fost dotaţi de stat, la clipuri, filmulețe sau chiar filme cu caracter pornografic.

La mulţi ani, 2016!

REFLECŢII DESPRE MAIALUL ORĂŞTIAN - 2015

Programul serbării "câmpeneşti" Maialul orăştian din 23-24 mai 2015

Conform definiţiilor indexate în dicţionarele existente ale limbii române, indiferent de autori, tip sau anul apariţiei, MAIALUL, cu pluralul maiale, s. n. (Reg.), este o serbare sau petrecere câmpenească în cinstea primăverii, organizată (de școlari) în luna mai. [Pr.: ma-ial] – După germ. Majalis. Majoritatea orăştienilor ştiu că această manifestare este tradiţională în Orăştie, având o vechime probabilă de câteva sute de ani. Îmi amintesc maialele de la Poieniţa, cele dinainte de ’89, şi trebuie să recunosc că acum, oricât de mult s-ar strădui organizatorii să coloreze evenimentul cu elemente moderne de joacă şi idei în plus faţă de maialele petrecute atunci – spectacole, concursuri, parade populare, demonstraţii etc – parcă „atunci” Maialul orăştian avea un alt gust, era o altă atmosferă, respiram altfel, trăiam alte emoţii, pe scurt, era altceva.

Anii trecuţi serbarea a fost mutată ba în Parcul Tineretului, ba în centrul municipiului, ba a fost combinată cu Zilele Municipiului Orăştie, fără a se gândi nimeni că tradiţiile valoroase sunt acelea care străbat timpul neschimbate, pure şi nemuritoare. Ceea ce s-a întâmplat la noi nu este o adaptare la prezent, ci o operaţie condamnabilă de-a deturna sensul iniţial, de-a păta fondul rural, ţărănesc al maialului cu kitsch-urile fade ale unui modernism ce nu aparţine nicidecum tradiţiei.

Bancul zilei: CIOBANUL ÎN STAŢIA DE AUTOBUZ

Orăştie, oare te iubesc?

Iată un album de efecte create cu aplicaţia PhotoMania de la Facebook şi Slidely Slideshow.

Orăştie, oare te iubesc? by Slidely Slideshow

Bancul zilei: GREŞEALĂ DE CONSTRUCŢIE

Inginerul se uita de ceva vreme într-o fântână largă şi foarte adâncă.

- Nu înţeleg, a spus el în cele din urmă, de ce aţi instalat o lumină atât de puternică pe fundul fântânii?

- Nu ştiu, a spus muncitorul. Am făcut totul în conformitate cu desenele dv.

Ia inginerul planul construcţiei, se uită un pic, îl întoarce cu susul în jos:

- Băi deștepților! Trebuia să construiţi un far!

Bancul zilei: GHEORGHE ŞI PIŞTI

Gheorghe şi Pişti la restaurant.
- Mei Gheo, cum zice corect la voi, în română: o spătar sau un spătar?
- Un spătar!
- Unspătar, doi beri, rog la tine!

Bancul zilei: VÂNZĂTORUL DE LA SUPERMARKET

   Un tip tânăr se duce la un supermarket să se angajeze. Managerul îl întreabă:

   – Ai ceva experienţă în vânzări?

   Tânărul răspunde:

   – Da, am fost comis voiajor.

   Managerul, plăcându-i tânărul, îi spune:

  – Bine, eşti angajat! Începi de mâine iar la sfârşitul programului am să vin să văd cum te-ai descurcat în prima zi.

   A doua zi se prezintă omul la treabă, îşi vede de ale lui, iar la sfârşitul programului vine managerul şi îl întreabă:

   – Ei, câte vânzări ai făcut astăzi?

   – Una, răspunde tânărul.

   Managerul:

   – Cum una? Media de vânzări pe angajat la noi este de 20-30 pe zi! De cât ai vândut?

Bancul zilei: BEŢIVUL ŞI JEEP-UL

Cică-ş' ia un tip un jeep. Cum e şi normal, pe-o parte scrie "4x4", că era jeep care se respecta. Într-o seară, îl ochește un bețiv care se uită chiorâş la "4x4", scoate o cheie şi zgârie în continuare "=16". A doua zi, propitaru-şi pune labele-n cap. Îşi duce maşina la un service şi-i mai trage un strat de vopsea. Seara, iar o ochește beţivu'. Iar se uită chiorâş la inscripţia "4x4", iar se scotocește după ceva ascuțit prin buzunare şi adaugă "=16". Propitaru' iar se zgârie (şi el) cînd vede isprava şi iar se duce la service, da'-i zice servismenului:

"Bă, uite-aşa şi-aşa, n-ai putea s-adaugi =16 după 4x4, da' aşa, ca să pară c-aşa a fost din fabricație?"

"Sigur", zice mecanicu'. Ziua următoare, iar se apropie beţivu' de jeep şi citeşte: "4x4=16". Stă omu' ce stă cu ochii beliţi la calculu' ăla, după care scoate un cui din buzunar şi mâzgălește: "CORECT"!!!!

Bancul zilei: NIMFOMANA ŞI ARDELEANUL

Nimfomana și ardeleanul

   

O nimfomană super bogată dă un anunț la ziar:

    - Dau un milion de dolari celui care îmi oferă 100 de orgasme într-o noapte.

    A doua zi, se prezintă la ea un american:

    - Eu sunt rău, da' rău de tot, și-am să te rup în două!

    Şi înscrie americanul o dată, de 10 ori, de 20 de ori... când îi moare „problema”.

    A treia zi vine un rus:

    - Cucoană, fii pregătită de ce-i mai rău! Şi începe rusul: o dată, de 10 ori, de 20, de 30... de 70 de ori şi îl lasă şi pe el „treaba”.

    Într-un târziu, vine şi un ardelean:

    - Domniţă dragă, am venit şi io să te dezmierd nițel, da' am o problemă: nu ştiu defel a număra.

    - Păi, nu-ţi face griji, că, la fiecare orgasm, tragem o linie cu creta pe podea.

    - No bine dară...

    Şi începe ardeleanu' sa „tragă la vâsle”, de 10 ori.... de 30... de 70... de 90...

Bancul zilei: MOLDOVEANUL ROMANTIC...

Puţini bărbaţi de prin părţile Moldovei se pot lăuda că sunt romantici... Unul dintre ei însă, şi-a impresionat nevasta până la lacrimi când, întorcându-se de la birtul sătesc, s-a dus la culcare fără să o bată, ci doar admonestând-o verbal...

- E cel mai iubitor şi mai inventiv bărbat din lume, un înger, îl lăuda soţia norocoasă. Toate femeile din sat mă invidiază pentru cadourile minunate pe care mi le face; anul trecut, de ziua mea, a astupat o gaură din acoperiş veche de câţiva ani de zile; de Crăciun - continuă ea destăinuirile - s-a spălat înainte să ne... În alt an a renunţat la banii de băutură ca să cumpere pâine! Iar acum asta! Exact ca-n filme, a venit acasă şi nu m-a bătut! Nu ştiu ce m-aş fi făcut fără el!

Bancul zilei: Ţăranul şi balta de pe drum

Mergea un tip cu maşina pe o şosea şi la un moment dat intră într-o porţiune fără asfalt, plină cu noroi moale şi i se înfundă maşina... La câteva minute, apare un ţăran cu doi boi după el...

- Fiule, te-am prins... îmi dai 50 de para şi ţi-am scos Mertz-ul de aici!

- Gata, frate.

Mă rog, leagă ţăranu' boii, îi scoate maşina şi spune mulţumit:

- Apăi, tată, asta e a 10 maşină pe care o scot din noroi azi!

- Păi, bine, tataie, şi de muncit pământul când îl munceşti? Noaptea?

- Nu, dragă, noaptea pun apă aici, în groapă!

Bancul zilei: Bulă şi ceasul de aur

 Profesoara:

   - Bulă, de unde ai ceasul acesta de aur?

   Bulă:

   - L-am câştigat într-o cursă!

   Profesoara:

   - Şi câţi au participat la cursă, Bulă?

   Bulă:

   - În total trei persoane: un poliţist, proprietarul ceasului şi cu mine!

Bancul zilei: Iepuraşul şi ursul la supermarket

   Iepuraşul stă la rând la supermarket-ul din poiană. Intră ursul şi merge direct în faţă. Supărat, iepuraşul strigă la el să stea la rând. Ursul se întoarce şi zice:

   - A spus cineva ceva?

   Tăcere… nimeni, nimic…

   Ajunge şi iepuraşul şi ia două sticle de vodcă. Se duce acasă, bea una, oftează, o bea şi pe a doua, apoi se ridică, bate cu pumnul în masă şi strigă:

   - Eu, bă, eu!

CUM AJUTĂ GOOGLE TURISMUL ORĂŞTIAN

   De când s-a inventat vorba – ştiţi dumneavoastră, vorba, cuvântul, în sfârşit, acel mijloc de comunicare între oameni, dintre oameni şi animale şi, mai rar, dintre oameni şi lucruri (sic!) – nu prea mai avem şansa să ne rătăcim. Dacă eşti într-un oraş în care n-ai mai fost niciodată şi nu cunoşti pe nimeni care să-ţi poată servi drept ghid – social, comercial sau turistic – întrebi în stânga, întrebi în dreapta şi, înainte de-a apuca să se însereze, te-ai şi pomenit ajuns acolo unde ai dorit să ajungi. Între noi fie vorba (tot aia!), treaba asta cu întrebatul poate fi şi riscantă, aşa cum am păţit eu cu Casa Studenţilor din Timişoara (după trei ore de învârtit în jurul ei, că oamenii îmi spuneau mereu „După colţ!”, am nimerit-o), rişti să dai peste şugubeţi care să râdă de neştiinţa ta, da’ procentajul de noroc e destul de mic.

   Oricum, acum vreo câteva săptămâni, din faţa casei mele a „căzut” indicatorul care arăta constant pe unde trebuie mers spre Costeşti; după urmele de pe bordură şi asfaltul din imediata vecinătate a indicatorului am descifrat că a fost agăţat de o maşină.

Orăştia în panorame

Postare de Perfect HD Studio.

SFINTELE PAŞTI: Sărbători fericite!

Jocurile de noroc – distracţie sau meserie ?

Cafeluţă dis-de-dimineaţă

Blog personal de ştiri comentate

Jocurile de noroc – distracţie sau meserie ?

     Odată cu sfârşitul de an a venit şi bomba-surpriză pentru români. Cică statul renunţă să mai impoziteze veniturile provenite din jocuri de noroc. În schimb continuă să-i jecmănească pe truditorii cu sudoarea trupului, cei care CONSTRUIESC, cei care pun mâna şi fac ceva, se fac utili în angrenajul economiei. Impozitarea muncii grele şi favorizarea câştigurilor din jocuri de noroc nu face altceva decât să încurajeze practicarea acestora în rândul tineretului, să creeze mitul banilor mulţi şi uşor câştigaţi.

     Jocurile cu cărţi, în cazinouri, jocurile cu zaruri sau cele electronice, „păcănelele”, ba chiar şi celebra „alba-neagra”, atât de mult blamată de oamenii legii, care ar putea intra în legalitate de vreme ce nu mai este supusă impozitării ! Toate aceste jocuri sunt generatoare de venituri mari bazate pe exploatarea unui viciu uman, aşa cum este, de pildă şi fumatul sau alcoolismul. Deci cartoforii, care nu sunt decât o formă de întruchipare a slăbiciunii omeneşti de-a juca mereu, vor fi scutiţi de la impozit. Pe lângă că hotărârea aceasta favorizează viciul, ar trebui să ceară această favoare şi fumătorii şi alcoolicii care, şi ei, sunt tot forme de manifestare a viciilor umane, prin urmare ar trebui scutiţi şi ei de la plata taxelor, accizelor şi a impozitelor.

Manifestarea trădării economice pe drum de fier subteran

Cafeluţă dis-de-dimineaţă

Blog personal de ştiri comentate

Manifestarea trădării economice pe drum de fier subteran

      Măcar aşa, de ochii lumii, atunci când s-a promis că reînnoirea parcului Metrorex se va face cu metrouri fabricate la noi, în ţară, trebuia să fi adăugat declaraţiei particula „poate”, ceea ce ar fi însemnat o genială fugă de răspundere în cazul unei negocieri cu un alt deznodământ, aşa cum s-a şi întâmplat. Prea multe amănunte nu se cunosc despre această afacere, cert este că ne-am trezit că prima serie a noilor locomotive şi vagonete de metrou s-au şi construit deja, undeva în Spania, şi sunt pe drumul către România.

     Nu ştiu dacă ştirea mai poate surprinde pe cineva, nici practica nu e nouă, nici trădarea. „Nou”, „nouă” sau „noi” pot fi doar trenurile subterane destinate Bucureştilor. Şi, poate, şpăgile primite de la spanioli ca să se strice rânduiala cu România.