Atunci când cuțitul ajunge la os și durerea începe să devină insuportabilă, faci orice pentru ca să îndepărtezi pericolul și legea încadrează acțiunile tale în categoria "legitimă apărare". Dacă întâmplător, cuțitul este ținut de un agresor, iar tu, înspăimântat de moarte, îl ucizi cu forţa pe care ți o dă disperarea, nu poţi fi considerat vinovat de crimă, deoarece ai fost în situaţia de a-ţi apăra propria-ţi viaţă.
Mersul economiei româneşti seamănă izbitor de bine cu înaintarea cuțitului de mai sus, lentă şi sigură, către osul poporului. Nu e nici o poezie în a te descurca aşa cum poţi, trăgând şi răbdând, uneori obligat să înşeli sau să furi doar pentru a supravieţui lăcomiei propriilor aleși. Dezamăgirea şi frustrarea, gustul amar de zi cu zi, imaginile sfidătoare ale marilor bogați ai țării, toate acestea sunt ingredientele unei vieți lipsită