Bancul zilei: Tăietorul român de lemne

     Undeva, în pădurile caucaziene, se organizează un mare concurs internaţional al tăietorilor de lemne. După ce se întrec marii campioni ai Canadei, Austriei, Rusiei, vine şi rândul campionului României, un tip mic, slab şi pirpiriu. Toţi îl privesc cu neîncredere, dar el, din câteva mişcări, taie tot ce i se pune la îndemână, doborând toate recordurile. Presa, televiziunea… Uimire… Interviuri…

     – Domnule, unde v-aţi antrenat de aţi atins o asemenea performanţă ?

     – În Sahara ! răspunde mândru campionul nostru.

     – În Sahara ?! Bine, dar în Sahara nici nu sunt copaci ! se miră reporterii.

     – Aşa e, nu mai sunt ! se laudă campionul.

Românii în legitimă apărare

     Atunci când cuțitul ajunge la os și durerea începe să devină insuportabilă, faci orice pentru ca să îndepărtezi pericolul și legea încadrează acțiunile tale în categoria "legitimă apărare". Dacă întâmplător, cuțitul este ținut de un agresor, iar tu, înspăimântat de moarte, îl ucizi cu forţa pe care ți o dă disperarea, nu poţi fi considerat vinovat de crimă, deoarece ai fost în situaţia de a-ţi apăra propria-ţi viaţă.

     Mersul economiei româneşti seamănă izbitor de bine cu înaintarea cuțitului de mai sus, lentă şi sigură, către osul poporului. Nu e nici o poezie în a te descurca aşa cum poţi, trăgând şi răbdând, uneori obligat să înşeli sau să furi doar pentru a supravieţui lăcomiei propriilor aleși. Dezamăgirea şi frustrarea, gustul amar de zi cu zi, imaginile sfidătoare ale marilor bogați ai țării, toate acestea sunt ingredientele unei vieți lipsită

Glumă: Inimă de român

     O brunetă şi o blondă, Măria si Ildiko, la examen.

       - Mărie, cum se scrie corect, piept sau pept ?

       - Nu ştiu, Ildi, scrie şi tu ţâţe.

     Scrie Ildiko, se uită nedumerită la foaie, se uită la Măria.

       - Mărie, zici tu că e corect aşa: în ţâţele mele bate o inimă de român ?

Avem o părere proastă despre noi înşine

      Integrarea României în Uniunea Europeană s-a făcut începând cu piciorul şi, pe deasupra, cu piciorul stâng. Cauza este părerea proastă pe care o avem despre noi înşine, ca popor, ca

Casă bătrânească

entitate culturală şi ca persoane, părere promovată fie cu ocazia unui articol critic, sub formă de comentariu, fie la un articol laudativ - pentru că avem şi cu ce ne mândri - tot sub formă de comentariu, în semn de dezacord cu autorul. Aceste comentarii făcute benevol şi nelalocul lor, aduc României deservicii în crearea imaginii cu care am păşit în Uniunea Europeană.

     Din dorinţa de-a fi în pas cu noul, românii şi-au distrus vestigiile care atestau vechimea, forţa şi frumuseţea tradiţiilor culturale, au renunţat pur şi simplu la obiceiurile şi sărbătorile populare specifice  româneşti şi au adoptat sărbători şi obiceiuri de la popoare cu care nu avem nimic în comun, ci

Vilă

doar aşa, de dragul unui